Du-te la conținut
Cainele si viata in apartament
*****
21. Cainii si agresivitatea (2)
*****
 
Tulburari de dezvoltare
Chiar daca nu se manifesta inaintea varstei de 3 luni, tulburarile de dezvoltare isi au originea in varsta frageda a animalului. In acest moment, nu sunt afectiuni propriuzise, ci doar probabilitati sa devina. Anumite circumstante vor face puiul deosebit de vulnerabil si vor creste riscul de a manifesta o tulburare de dezvoltare. Cunoasterea acestor tulburari arata ca originea anumitor probleme de comportament apare de foarte timpuriu.
Un individ este modelat intr-un fel sau altul, in functie de interactiunile multiple cu mediul sau.
Conditiile de dezvoltare a cainelui vor fi, asadar, determinante pentru evolutia lui. Un mediu stimulator in locul de nastere si, in continuare, la parintele adoptiv va duce la formarea unui cortex mai dezvoltat, a unor celule nervoase mai mari si la usurinta de a fi dresat. Dimpotriva, un mediu putin stimulator va produce un subiect mai putin adaptabil si rezistent la stres, o reusita mai mica in dresaje, mai multe comportamente agresive si de teama, mai multa emotivitate, care modifica abilitatile de invatare.
Dresarea este o probabilitate, nu un reflex. Este rezultatul unei experiente specifice unui individ. Este modificarea durabila a probabilitatii de aparitie a unui comportament la stimuli specifici. Exista deopotriva mecanisme ce permit dobandirea unor tehnici si cunostinte.
Astfel, un caine care socializeaza prost cu cei din specia lui poate deveni rapid o povara pentru proprietarul lui, chiar un veritabil pericol pentru societatea canina. Termenul stiintific ce denumeste aceasta patologie a comportamentului cainelui este „disfunctie de socializare”.
Disfunctia de socializare primara isi are originea intr-o lipsa a dobandirii conduitelor sociale tipice speciei care se dezvolta, in mod normal, in timpul perioadei de socializare, intre saptamana 5 si 12, si care sunt indispensabile vietii in grup. Puii afectati sunt cei de peste 3 luni, dupa ce s-au incheiat etapele sensibile ale perioadei de socializare. Cauzele pot fi multiple, dar vom retine, in principal, separarea timpurie de mama, in saptamana 4 sau 5, si formarea de grupuri de caini fara un adult arbitru. Dezvoltarea acestei tulburari poate deveni, de altfel, un motiv de eutanasie, de unde interesul pentru prevenirea ei. Nu trebuie sa achizitionati un pui prea tanar (nu mai mic de 8 saptamani). Anumite activitati, precum exersarea muscatului, se observa mult mai devreme la anumite rase. Viteza de dezvoltare este si ea foarte diferita. Astfel, este dificil sa se fixeze un moment valabil pentru toti, in care puii trebuie sa fie separati de mama si de frati. De altfel, puiul trebuie sa creasca cu alti pui de varsta lui si cu caini adulti, masculi (multe canise nu pun puii la un loc cu masculi adulti) si femele, printre care mama, pentru a dobandi autocontrolul si ritualurile necesare vietii sociale.
Dupa dobandirea acestor ritualuri sociale, stapanul trebuie sa continue contactul cu alti caini echilibrati, pentru a intretine intalnirile intre caini si ritualurile sociale, dobandirea functiilor de autocontrol continuand pana in luna 4. Cainii cu disfunctie de socializare sunt cainii care au pierdut contactele si ritualurile sociale deoarece acestea nu au fost intretinute.

Reeducare comportamentala si limite
Este posibil sa se lucreze cu caini crescuti desocializati, care au invatat ritualurile sociale elementare, dar le-au uitat, caci n-au intalnit niciodata ulterior alti caini, sau au cunoscut foarte putini, niciodata altfel decat tinuti in lesa. In schimb, cu cainii cu disfunctie de socializare care nu au deprins codurile sociale intraspecifice (tipice aceleiasi specii), acest efort nu va fi realizabil sau va fi foarte periculos. Adusi in contact cu alti caini, acesti caini disfunctionali sunt adesea primii agresori, ajung sa declanseze incaierari cumplite, caci lipsa de control asupra agresivitatii cand adversarul afiseaza o pozitie pacifista si linistitoare (de exemplu, culcatul pe spate) redeclanseaza imediat incaierarea. Invers, confruntati cu un adversar mai puternic, sunt adesea victimele unor rani profunde din cauza incapacitatii lor de a impiedica agresivitatea adversarului printr-o pozitie pacifista si linistitoare.
Franck Beach, care si-a petrecut 19 ani studiind grupuri de caini, a observat ca toate comportamentele sunt ritualizate. Culcatul pe spate este, de fapt, un ritual de linistire pe care-l initiaza subordonatul. In cazul cainilor de lupta ce au fost dresati pentru acest lucru, ceilalti caini nu vor putea face nimic in fata acestei situatii de periculozitate care se poate dovedi chiar fatala.

Comunicarea intre caini si ritualuri
La speciile sociale, exista diferite nivele de socializare, diferite forme de organizare si o mare maleabilitate a comportamentului social, comunicarea vizuala fiind importanta. In comunicarea cainilor poate exista repetitie, amplificare, care au valoare de semnal; ritualurile au drept functie simplificarea relatiilor sociale, economisirea de energie, limitarea conflictelor si a neintelegerilor, coeziunea grupului.
Dezvoltarea relatiilor si a competentelor sociale permit limitarea situatiilor de stres si de agresivitate legate de teama de necunoscut si stabilirea unor ritualuri pe care multi caini pe care eu ii numesc „elevi” par a le fi pierdut, fiind desocializati.

Eliminare sociala
Marcarea teritoriului cu urina si fecale face parte din comunicarea sociala si asociaza si mesajele olfactive si vizuale. Este vorba, mai degraba, despre a etala, cu ajutorul mirosurilor continute in urina si emise de glandele anale, un fel de carte de identitate a celui ce emite aceste mesaje (sex, stare emotionala, stare fiziologica si chiar regim alimentar), decat de a marca un domeniu vital. In consecinta, expresia „eliminare sociala” pare a fi mai potrivita. Comportamentul de eliminare, indiferent daca este mictiune sau defecare, este adesea urmat de scormonirea pamantului care este un semnal vizual in sine prin urmele pe care le lasa, dar si un semnal olfactiv, mirosurile secretate de glandele perianale impregnandu-se in urme. Imprastiind, aruncand, adesea batatorind pamantul, scormonirea are drept scop dispersarea substantelor mirositoare.

Apetit social
Apetitul social caracterizeaza nevoia naturala care impinge cainii unii catre ceilalti, pentru a-si satisface nevoia de interactiune. Ea exista chiar in absenta altor caini; de aceea, intalnirea cu alti caini nu este indispensabila pentru ca animalul sa resimta aceasta nevoie. Intensitatea apetitului social variaza in functie de starea fiziologica, de perioada de calduri, spre exemplu, sau de varsta; unii caini seniori se pare ca nu mai resimt o nevoie atat de mare de a se apropia de altii. Un pui cumparat dintr-o canisa la varsta de 11 saptamani sau mai mult, care traia impreuna cu alti caini, este adesea un individ cu un apetit social si mai crescut.
Mediul este un element important ce trebuie luat in calcul in cazul agresivitatii intre caini; in cele din urma, cainii care traiesc in apartament sunt mult mai sociabili decat cainii de la tara sau din cartierele rezidentiale care traiesc inchisi in curte, caci au mai multe intalniri si-si exerseaza zilnic abilitatile de comunicare.
Unii indivizi, din anumite rase, sunt dezavantajati si intimidati in comunicarea lor cu alti caini, de exemplu, rasele brahicefale (cu fata turtita) precum bulldogul sau boxerul. Le poate lipsi o anumita suplete in mimica si comunicare. Adesea sunt indivizi prea brutali in comunicarea lor cu ceilalti.
Cainii ce au suferit operatii din motive estetice (taierea urechilor sau a cozii, spre exemplu, rasa Pinscher) sunt, de asemenea, dezavantajati, deoarece nu au de partea lor toate atuurile pentru o buna comunicare.
Totusi, ei pot compensa prin temperament si posturi mai accentuate si usor descifrabile, prin atitudini foarte expresive. Trebuie sa retinem ca actiunile noastre nu sunt niciodata indiferente si fara consecinte asupra cainilor. In pavilionul urechii se afla mai multi nervi, printre care nervul vag, care are o actiune de incetinire asupra ritmului inimii. De unde si importanta interdictiei taierii urechilor.
Asadar o evaluare profesionala este adesea indispensabila pentru a selecta intalnirile cu alti caini adaptate animalului vostru ca sa nu puneti cainele elev in dificultate. Obiectivul este acela de a-i propune un alt scenariu, ca el sa simta o emotie diferita la vederea celuilalt caine si ca, in loc sa aiba conduita agresiva, sa poata interactiona daca doreste. Cainele elev trebuie sa aiba o libertate de miscare si posibilitatea de a face o alegere (sa se indeparteze, sa observe, sa se intalneasca); in acest fel, isi va putea invata lectiile.

Prejudecata:
Catelusul meu roade mult, prin urmare va deveni un caine agresiv.
Gresit!
Studii stiintifice au demonstrat ca puii de caine care rodeau in exces, intre 3 si 16 saptamani, nu se transformau neaparat in caini mai agresivi dacat alti pui care rodeau mai putin.


Va rugam sa ne urmariti si pe facebook la: https://www.facebook.com/VanzariCaini/

Interpet's International
+40 761 767 767
Lassiter64@gmail.com
Agresivitatea cainelui fata de persoane si alti caini
Înapoi la cuprins